Glosar de termeni

index:   A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z

A


Abces

O acumulare de puroi într-un ţesut sau organ. Porneşte de la un focar local de infecţie pe seama ţesuturilor normale. Abcesele se pot dezvolta în oricare parte a organismului. Gravitatea unui abces depinde de localizarea sa: abcesul creierului, este asemănător cu tumora, poate provoca hipertensiune intracraniană.


Abces acut

Inflamaţie puternică, severă, producând căldură intensă, umflare, roşeaţă şi durere. Apariţia colecţiei de puroi fiind bine delimitată de ţesuturile din jur, se poate sparge spontan sau poate fi drenat prin puncţie, are o evoluţie rapidă de câteva ore sau zile. Se poate răspândi la ţesuturile vecine sau chiar în organism prin vasele de sânge.


Abces dentar

abces apicalColecţie de puroi localizată în ţesuturile care învelesc dintele. Abcesul dentar se semnalează când organismul încearcă să lupte împotriva infecţiei bacteriene. O durere zvâcnitoare deranjează puternic masticaţia. Cefaleea, febra şi oboseala generală însoţesc adesea evoluţia.


Abces periapical

Colecţie de puroi localizată la nivelul apexului dentelui.


Ablaţie dentară

Îndepărtarea (tăierea) unor lucrări protetice sau plombe dentare.


Abraziune

Pierdere fiziologică de substanţă dentinară prin uzură.


Acatalazie

Lipsa enzimei catalază, ce conduce la apariţia unor afecţiuni ale gingiilor şi ale cavităţii bucale.


Acrilat

Răşină acrilică folosită în confecţionarea unor proteze dentare.


Acut

Evoluţie rapidă a unei boli, cu caracter de criză. Care survine brusc şi evoluează rapid. O evoluţie subacută este mai puţin brutală; o evoluţie supraacută este extrem de rapidă şi violentă.


Aerodontalgie

Durere dentară care apare la scăderea presiunii atmosferice în timpul zborului cu avionul sau al ascensiunilor pe munte.


Aftă

aftăAfecţiune dureroasă a mucoasei bucale, ce se manifestă ca o veziculă şi prin spargere lasă locul unei mici ulceraţii.


Agenezie dentară

Lipsa mugurilor dentari.


Alginat

Material de amprentare a câmpului protetic.


Alveolă

Cavitate în care sunt implantaţi dinţii şi care dispare prin extracţia lor.


Alveolită

Infecţie uscată sau umedă, localizată la nivelul alveolei, de cauze multiple.


Amalgam

Material nefizionomic, utilizat în distrucţii coronare întinse, datorită rezistenţei acestuia


Amalgam dentar

Material utilizat pentru obturarea cavităţilor aflare pe premolari şi pe molarii cariaţi. Adaptarea sa fermă la pereţii dentari şi bunele sate proprietăţi mecanice îl fac cu totul indicat pentru restaurarea dinţilor posteriori, supuşi la presiuni mari. Apariţia amalgamelor cu mare conţinut de cupru a permis să se întârzie coroziunea materialului şi să se amelioreze comportarea sa în timp.


Amprentă

Copia fidelă , negativă, a unui câmp protetic, folosită pentru confecţionarea lucrărilor fixe şi mobile.


Anchiloza temporo mandibulară

Împiedicarea de natură organică (ce duce la sudarea condilului la cavitatea glenodială) a mişcărilor mandibulei.


Anestezie

Procedeu prin care se suprimă sensibilitatea (în special cea dureroasă).


ANTD

Asociaţia Naţională a Tehnicienilor Dentari.


Apex

Porţiunea terminală a vârfului rădăcinii dentare.


Arcadă dentară

Totalitatea dinţilor implantaţi în alveolele celor două maxilare.